Nu știu ce voce îmi spune
Că, la capătul perseverenței,
Se află renunțarea,
Dorindu-și să fie găsită mai devreme.
Lângă ea, rătăcirile delirante
S-ar scufunda în voaluri albe
Și n-ar mai trebui să ne prefacem străini
Inimilor cunoscute.
Ne-ar vrăji cu stadializări și legi,
Din robi ai necunoscutului, am deveni regi;