3. care se scoală dimineața[2] cumva odată cu pisicile-șerpicele și cafeaua (nu că ar fi dezonorant pentru unul ca mine să-ți aducă o ceașcă de cafea și s-o pună pe noptiera-ți din stânga) așteptând geamătul tău de ora șase și jumătate chemându-mă-n vis (e ca un început de eră (post-furajeră) aș spune dacă n-ar fi … Citește în continuare 3. SUNT UN BĂRBAT APROXIMATIV[1] (versiune finală) →
Citește mai departeÎntr-o “fotografie mişcată”, de Ziua poeziei, mă întorc cu gândul la Nichita... şi pentru că atunci când ajungea prin Piteşti, era întotdeauna nedespărţit de Tomozei şi Tomozei m-a debutat, îl păstrez şi pe el în fotografie...
Citește mai departeiaca o margine uitându-se la apa ce trece și-mi ia câte o fâșie, lăsând libere rădăcinile ierburilor, aproape negre, pe care le port de când nu mi-a mai ajuns ajunsul acela repetitiv. mă făcusem ca un porc (nu că acum aș fi altfel) și durerea de a scrie doar în cap se făcuse un soi … Citește în continuare 2. CINE SUNT? (versiune finală) →
Citește mai departe...
Citește mai departe...
Citește mai departeProiectele Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2023 ...
Citește mai departe