suntem dezordonați în timpcu gândurile franjurine e foame de sens și nu-l găsim în niciun chip-destinul s-a spart în bucățiîncercăm să-l reconstruimca pe un joc de puzzledar ne-am învățat să inventămpiesele lipsă-timpul e muritoro nevertebrată cu aripine ia și pe noi în zborcât visăm la a fica alții-adevăr e în noiîn exterior doar minciunăcine știe a căuta în noroicu lumină se-ncunună