Unul care crede că iubește este infinit mai puțin ridicol decât cineva care crede că gândește… Pentru că iubirea este întotdeauna o formă concretă a credinței, pe când gândirea care nu știe că și ea este un mod de-a crede nu este decât vanitate…

Reprezentativ la noi, azi, pentru vanitatea care nu vrea și (de aceea) nu poate afla că a gândi stă pe a crede este Gabriel Liiceanu. El știe, desigur, că 1 plus 1 fac 2, dar n-a cercetat niciodată de ce ar crede că vreo formă de rațiune a stabilit această ecuație. În realitate, Liiceanu crede doar în rațiune, dar pune întrebări care l-ar putea conduce dincolo ...