Filmul are ceva din parfumul lui Sideways (2204), iar asta nu doar pentru că reînnoadă colaborarea dintre Alexander Payne, ca regizor, și Paul Giamatti, ca actor. Tipul de caracter principal este cam același: un bărbat matur, cu o carieră anostă, pe care unii ar putea-o caracteriza ca ratată, singur, complexat față de femei, totuși încercând să se țină de niște principii în viață, deși acestea nu-i sunt de un mare folos. Stilul domol de depănare a poveștii, specific lui Payne, și atmosfera specială pe care o crează, cu multă migală, în fiecare scenă unește la rândul ei cele două producții.
Mai are acest film și ceva din acel gen de poveste care opune două caractere diferite, ciocnindu-le prin diferite situații, pentru ca în final, cumva, acestea să găsească o cale comună de înțelegere. Mi-a venit în minte imediat