dintotdeauna, uneori,m-au chinuit variate întrebări.naivă, credeam că pot ștergeneliniștea dinăuntrul meucu răspunsurile lor.mi-am dat seama, însă,că procedez greșit -poți pune câte întrebări vrei,e foarte posibil ca nimeni,niciodată,să nu-ți răspundă.de-acum am să încercsă mi le abandonezîntr-un cufăr oranj, încuiat,iar cheia am să încerc să o uitprintr-un colțișorde gânduri.am să încerc,după cum mi-am propusde atâtea ori,să nu mai am așteptări,să observ doar șirul de întâmplări;și poate uneleor să însemne ceva -poate vor fi niște răspunsurinecerute,iar la sfârșit,descuind cufărul din trecut,voi descoperi că sunt răspunsurile căutate