“Mai stai!
Ora fără timp
Nu cunoaşte despărţire!”
Vremea se făcu
De când ceasul a stat
Aşteptând o clipă
Care nici ea
Nu ştia
Şi şi-a luat bilet
Şi a plecat...
“Mai stai!
Ora fără timp
Nu cunoaşte despărţire!”
Dar nici timpul
Nu ştie ce gânduri
Putea aşterne inima
Care a amorţit
într-o umbră de iubire
ce-a tăcut
şi a murit
“Mai stai!
Ora fără timp
Nu cunoaşte despărţire!”
Dar nici ce gând
şi-a luat iubirea cu ea pe drum
la tren de noapte
şi de despărţire...