Spre deosebire de unii ca Iliescu sau Băsescu, vulpi bătrâne și unse cu toate alifiile, care făceau și desfăceau ițele guvernării și îmbrobodeau pe toată lumea, Karl Iohannis n-a dat niciodată semne că l-ar da afară din casă (mă rog, din case!) inteligența politică. Președintele care ne-a adus deocamdată șapte ani de ghinion nu a fost un strateg, un vizionar, ci mai curând un executant, genul de fraier care făcea toate plantoanele în armată și, vorba aia, „unde-l pui, acolo stă”. Nu vă mai aduceți aminte cum îl plimbau de colo-colo alde Ponta, Crin Antonescu și Varanul Voiculescu pe „premierul de la Grivco”? Iohannis nu trebuia decât să tacă și să zâmbească tâmp, ca duduițele alea din revistele glossy, care sunt frumoase de pică, și par și deștepte, însă nu deschid deloc gura, ca nu cumva să se lămurească lumea că doar par.

Așa și cu Iohannis: împins mereu de la spate de alții, președintele n-a...