Despre paradigme am mai scris, şi probabil voi mai scrie pentru că sunt ecuaţiile care ne livrează rezultatul pe care îl vedem în jur. Şi asta inconştient, pentru că de fapt chiar asta este esenţa paradigmei: O acţiune care se repetă chiar dacă factorul care a declanşat-o nu mai există. Aceste paradigme sunt desigur tipare. Şabloane pe care le luăm ”din zbor” pe parcursul vieţii, fie din societate fie de la părinţi sau apropiaţi.

Peste toate acestea există unele mai mari , care se amestecă şi le influenţează pe toate celelalte. Cu cât sunt mai mari cu-atât sunt mai ”invizibile” , mai greu de observat. ”Minciuna este cu atât mai credibilă cu cât sunt mai multi oameni o cred” - este un citat celebru deja căruia îmi scapă autorul acum.

Există un mecanism al minţii logice: Întotdeauna mintea este convinsă 100% că decizia pe care o ia este cea mai bună. Nimeni nu ar lua o decizie care ştie de la început că o ...