„Pe vremea când mă aflam încă în Amsterdam, am visat-o pe mama pentru prima oară după foarte mulți ani.”
Mi-a trezit atât de multe amintiri și coșmaruri această carte, încât mi-a fost greu să o citesc constant și de aceea nu am reușit să o termin foarte repede, pentru că mi-a luat foarte multe luni să o termin. În ultima zi din an eram hotărât să o termin, fiindcă nu-mi doream (refuzam) să intru în noul an cu romanul încă necitit. Motivul pe scurt ar fi că pentru mine, cum se spune în engleză, it hit too close to home. Când am fost la cinema să văd filmul sala era pustie și ajunsesem atunci la jumătatea cărții (cumva aveam tema pe jumătate făcută). Atunci am avut un moment cathartic, mă emoționase foarte mult filmul și nici în momentul de față nu înțeleg de ce criticii l-au desființat, pentru că a devenit unul dintre filmele mele preferate.