Pietrele au început să se plictisească să mai fie pietre și încep să înflorească. În luna pietrelor înflorite, înfloresc și țurțurii. Au petale argintii și tulpină nevăzută. Tu o vezi.Pietrele înfloresc pe rând. De la cele mici, la cele mari, până când munților le cresc petale și tulpini.Vulcanii scuipă polen rece și nisipul e cu patru foi. Două galbene și două roșii cu pete negre. Eu le văd.Scoicile... o minunăție! Celor moarte le cresc rădăcini. Se strecoară printre frunzele nisipului și-și găsesc sălaș până la toamna lor. Cele vii au în ele floricele mici. Atât de mici, încât încap cu miile în frunzele albastre ale munților.Ei nu văd.Când se-apropie scuturarea, anotimpul morții lor, se adună toate pe o stâncă stearpă și fluieră până la sfârșit.Melodii cu glasuri și cuvinte. Au și dirijor. Un căluț de mare care o să strângă un buchet frumos din fiecare. Eu nu pot.