eu, într-un oraş de mâna a doua
eu, la un liceu de mâna a doua
eu, un elev de mâna a doua
egoul îmi şopteşte, eu, eu, eu
şi tu lume care mă priveşti
împreună respiram acelaşi aer
şi plângem aceleaşi ploi de toamnă
ca să nu fiu pradă am abandonat extremele
şi am ales calea de mijloc, o mediocritate caldă
ce nu excelează prin vârfuri sinusoidale
dar nici nu caută liniilor puncte de intersecţie
se pare că la naştere
cerul şi-a înmuiat degetul în gură
şi mi-a făcut un benghi în frunte
să mă recunoască oricând