Timpuri vechi

Lasă-mă să cresc în jurul întrebării;
Eu îmi revendic dreptul să mă înșel,
Căci învăț să fiu a necunoscutului stăpână,
Dar nu mă pot supune răspunsului scris de propria-mi mână.
Un "dacă" ți-aș da ție, pentru proteste,
Un altul ar adăpa orele nopții;
Iar eu, făr-un notar care s-ateste, 
Aș săruta subtil obrazul sorții.
Și știu că anii par amenințare,
Ei cer să mă îndrepte, cu mult sârg,
Dar eu mai am un "dacă",
Bătrân ca Întruparea, 
Ce mă trezește și-mi spune că-i flămând.