Doua cuvinte si mi-a fost indeajunsAm vazut cum ai pecat, am plansAm vrut sa te opresc, dar nu am pututAi plecat asa devreme, eu nu am stiutGandul ce mi-a ramas plange si suspinaLacrimile s-au transforamt in apa cristalinaVreau sa mai aud pentru odata glasul tauSa imi aline durerea, ca imi asa rauPlecarea ta a fost de ne uitatAi venit, ai vazut, ai plecat si mai lasatSingur sa ma zbat intre ganduri uitateScrie pe un perete apoi tapetateVreau sa aud cum inima iti bateCum o iau in mana si o tin in brateSa o strang la piept pana nu mai respiraSi eu sa fac asta, numai din mila...