Am scris poezii din 2007 şi minipoeme, inspirate de lirica niponă din 2010.
Profilul de blogger pe toateBlogurile
îmi așez coatele pe masă și plîng este o curgere blîndă a lacrimilor, atît de diafană încît simt că izvorăsc sunt șipotul mărilor grăunță, cît de mare este numele tău! cât de frumos te așez, pămînt din pămînt și germenul încă viu în tine acum cînd viața mea a fost separată în frînturi de eternitate și reunită în chipul rece al statuilor rece și rău totul în inversul luminii care m-a clădit
Citește mai departe
îmi așez coatele pe masă și plîng este o curgere blîndă a lacrimilor, atît de diafană încît simt că izvorăsc sunt șipotul mărilor grăunță, cît de mare este numele tău! cât de frumos te așez, pămînt din pămînt și germenul încă viu în tine acum cînd viața mea a fost separată în frînturi de eternitate și reunită în chipul rece al statuilor rece și rău totul în inversul luminii care m-a clădit
Citește mai departe
Într-o zi m-am simțit pierdută printre obiectele din casa în care dorm și pe care trebuie să o numesc casa mea. Atunci m-am întrebat care e cel mai prețios obiect din casă pentru mine. Și mi-am răspuns: certificatul meu de naștere, fiindcă acolo e scris tot despre mine. Între cum-ul pozitivist și de ce-ul metafizic distanța se raportează la moment. Între timp eu nu pun întrebări. Oricât de
Citește mai departe
Într-o zi m-am simțit pierdută printre obiectele din casa în care dorm și pe care trebuie să o numesc casa mea. Atunci m-am întrebat care e cel mai prețios obiect din casă pentru mine. Și mi-am răspuns: certificatul meu de naștere, fiindcă acolo e scris tot despre mine. Între cum-ul pozitivist și de ce-ul metafizic distanța se raportează la moment. Între timp eu nu pun întrebări. Oricât de
Citește mai departe
A crede în altcineva este primul moment de auto-stimă. A spera că el sau ea te va face fericit este este prima auto-indulgență. A avea nevoie de el sau de ea este prima con-știentizare. Uneori trebuie să iubești pe cineva, este prima ta pocăință. Iertarea apare atunci când uiți primul moment.
Citește mai departe
A crede în altcineva este primul moment de auto-stimă. A spera că el sau ea te va face fericit este este prima auto-indulgență. A avea nevoie de el sau de ea este prima con-știentizare. Uneori trebuie să iubești pe cineva, este prima ta pocăință. Iertarea apare atunci când uiți primul moment.
Citește mai departe
Noul meu blog: https://muzelealbe.wordpress.com/...
Citește mai departe
I. era un om care mirosea a frunze. era altul care mânca multe frunze. era alt om care ardea frunzele toamna. era altcineva care le mătura pe pământul dintre copacii desfrunziți. era altul care le aduna în saci de plastic pentru administrarea ecologică a vieții. mai era și unul care fuma, adulmeca, picta, colecționa în ierbare frunze verzi care nu îngălbeneau dacă erau între filele unei cărți
Citește mai departe
it is a wonderful day that looks me straight in the eyes/ the cleanest moment when the sky of deep blue is leaning on the shoulders of the earth/ and the grass hardly grows as if from an ocean with its tips slowly swaying it is easy to tie with the knot of your scarf […]
Citește mai departe
Și ce altceva pot fi oamenii decât păpădii și fie vânt rece ori cald, steluțele tremură aproape mirate că au rădăcini......
Citește mai departe
Când eram copil, prin clasa a 4-a sau a 5-a, m-a vizitat un unchi mai în vârstă, fratele mai mic al bunicii mele, care era de origine maghiară. (Nu era de fapt bunica mea, fiindcă tatăl meu sigur nu era tatăl meu, dar acea femeie bolnavă și în vârstă avea o inimă de aur și m-a crescut cu multă răbdare). În acea vară am fost în vizită la neamurile maghiare din Ardeal ale bunicii mele, la Simonești
Citește mai departe
e o zi frumoasă care mă privește drept în ochi/ clipa curată în care cerul de un albastru adânc se sprijină pe umerii pământului/ și iarba crește greu ca din mare cu vârfuri legănându-se încet este simplu să leg cu nodul năframei două ceruri sau două pământuri/ coasa vremurilor trecute parcă mușcă din viitor/ oamenii sunt clipe de soare fiindcă lucrul care îi naște îi și omoară/ undeva pe cerul
Citește mai departe
it was a beautiful story about little girls big as acorns reading other stories sitting upon bewitched little mushrooms with hot milk with honey inside amber cups before bedtime I sat with my ear on forest soil searching for the tree of trees the giant from the fairy tale his words stilled the whole breathing […]
Citește mai departe
era o poveste frumoasă despre fetițe cât aluna care citeau alte povești șezând pe ciupercuțe vrăjite cu laptele fiert cu miere în cupe de chihlimbar înainte de culcare am stat cu urechea pe mranița pădurii căutam pomul pomilor uriașul din poveste vorbele lui amuțeau toată suflarea tu chiar nu știai că pomii vorbesc mai tare decât vântul? stai măr răscopt pui de cinteză de pripas turtă de dulce
Citește mai departe
we sharpen the bread knife. we spread the bilberry jam on the white bread slice with the blade of the knife. clouds after clouds gather over our heads. it almost smells like rain you tell me how beautiful it will be when it will rain. how good it will be the very next moment. we […]
Citește mai departe