Așa cum trece timpul, aliatul? și dușmanul nostru, așa trec toate. Împreună cu ele trecem și … noi! deocamdată munții, spre vest, un gest nemaiauzit de doi anișori. Măcar și cu toată slava mamii lor slave cu tot ce implică ea pentru fraierii koloniei rRomanela eshuata și tot am primit de la falnicii munți un … Continuă să citești Trecere
Citește mai departe
Tocmai pentru că… nu-i așa? TREBUIE să aniversăm (preferabil în stradă și cu aplauze, urale și lanternuțe!) 3 (TREI) ani de la trecerea la stări urgento-alerte (https://www.presidency.ro/ro/media/decret-semnat-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-privind-instituirea-starii-de-urgenta-pe-teritoriul-romaniei | știre din sursă sigură, fakt-cekuită și autorizată 200%) nu e altceva decât momentul să îmi amintesc de o ultimă ieșire în deplină libertate(Împotrivă) și să încerc să … Continuă să citești (A)normalitate
Citește mai departe
Dacă ceva s-a menținut și a devenit mai serios decât era cândva atunci acel ceva este mișcarea maselor de aer. Vânturile primăvăratice erau mereu un semn al schimbării de la adormit la viață efervescent-activă în lumea vie căreia aparținem și de care (încă) depindem. Doar că acum numai vânturile sunt rămase pentru că precipitațiile au … Continuă să citești Pași prin cetatea suferindă
Citește mai departe
În nici 200 de kilometri găsești de toate. Cred că de toate în toate sensurile. Doar că sensul meu de deplasare a fost (ca mereu) spre Vest. Cumva. Să nu omitem că întoarcerea din Vest se face spre… EST! Remarc, precum din totdeauna! cât de distant este Iașul de absolut orice… până și de propriul centru. … Continuă să citești Întretăieri
Citește mai departe
Pentru că se spune despre vârstă că este doar un număr mă văd de astăzi nevoit, forțat, să trec în acest contingent al celor care admit vârsta ca număr și nimic altceva. Conform unui medic renumit (în toate cele!) ține numărul ăsta să îmi amintească doar că îmi aparține și astfel să știu ca sunt … Continuă să citești 50 de trepte
Citește mai departe
Viitorul este! Și este, fie și pentru că ceea ce trăim este doar acea efemeră clipă prezentă, ea devenind instantaneu trecut în timp ce clipa viitoare… va veni dacă ne este permis să o apucăm. (l-am interpretat în manieră personala pe simpaticul Master Yoda și a sa “The dark side clouds everything. Impossible to see … Continuă să citești Neclar
Citește mai departe
Însuși EL, infinitul și misteriosul Univers, trebuie considerat ceva familiar pentru simplul fapt ca îi aparținem fiind pur și simplu ai lui. Dar el ne rămâne, până la finalul finalului, un loc ostil și misterios. Însă Universul de Acasă este cel mai plăcut dintre toate mulțimile posibil a fi considerate (un) Univers de către fiecare … Continuă să citești Univers familiar
Citește mai departe
Poate prea devreme, oricum pe neașteptate, a venit semestrul al II-lea. Inevitabil acest lucru însă nu știu de ce picând nu tocmai bine. O fi de la alt lucru care începe a se manifesta tot așa discret și tot așa nu neapărat așteptat. Nu acum. Calendaristic bate la ușă primăvara dar eu tot mai sper … Continuă să citești Fulguieli de primăvară
Citește mai departe
Când e vorba de a visa se pare că zodia mea este una predestinată. Dar dacă visele reușesc să devină și realitate este una din dilemele spinoase cu care trebuie să trăiesc. Nu este cazul să mă plâng și probabil că nici nu o voi face pentru că unele dintre vise chiar au devenit realități. … Continuă să citești Efemeridele apei
Citește mai departe
Mi-am făcut cadou o porție de iarnă autentică deși localizarea ei devine tot mai restrânsă și cantitativ tot mai săracă, an după an. A fost așa, un fel de cadou post-s(TR)esiune… CE? Eu nu merit? Problema este că după s(TR)esiunea regulată vin REstanțele cele la fel de regulate. Și am avut destui astăzi… nu chiar … Continuă să citești Fragilitatea grației
Citește mai departe
Pasiunile rămân pasiuni până te consumă cu totul. Și așa linia fragilă a vieții umane este scurtă fie și numai prin raportare la timpul universului (presupunând că El, Universul, se cramponează de noțiunea asta abstractă care ne stă ca sula-n coaste nouă, mai cu seamă în zilele de astăzi – mâine).Spuneam de pasiuni… și mă … Continuă să citești Sfinții albi ai crestelor
Citește mai departe
basmul fiecăruia, numit linie a vieții. Și pe care o vom urma, ajusta și crea cu fiecare clipă a existenței efemere pe această planetă. Dar pe care nu am inițiat-o și nu o vom termina noi. Parte a basmului perioadei din calendar ar fi normal să fie și zăpezile… eventual acelea de altă dată. Doar … Continuă să citești Parte din basm
Citește mai departe
sau chip cioplit adicătelea lucruri de neîngăduit pentru cei drept măritori creștini. Dar ce altceva să faci în miez de iarnă fără de udeală? poate doar c(H)ipuri dar mi-e că și criza acelora s-a cam fâsâit precum Dea Domnul! să se fâsâie toate crizele inventate de decrepiții cu pretenții mesianice și ei așijderea să se … Continuă să citești Chip de lut
Citește mai departe
Două mii nouăsprezece – Două mii douăzeci și doi. Locurile sunt cele cunoscute mie și dragi. Nespus de dragi. Oamenii sunt. Și încă vrednici, toți! Și ne dorim să tot fie. Timpul a fost atât neiertător cât și binevoitor. Și doar timpul e cel ce trece și ne trece. Îmi pot dori ca timpul să … Continuă să citești Locuri și Oameni. Timp.
Citește mai departe
Într-o bună tradiție a acestor scrieri – în clar spus – realizate PENTRU MINE! las publicului binevoitor a (le) urmări libertatea de a combina textele și ideile ce reies (de) pe aici. Patru evenimente separate, dar cu trei dintre ele având parfumul specific al perioadei de efervescență adusă de Nașterea Mântuitorului, sunt cele asupra cărora … Continuă să citești In-augur-are
Citește mai departe