Tun Marilena

  • img
    • Articole
    • Vizualizări

    Tun Marilena

    Iubesc arta si imi plac pictorii,sculptorii,cantaretii. Merg pe ideea ca o imagine face mai mult decat 1000 de cuvinte,motiv pentru care imi place sa fac video.

    Profilul de blogger pe toateBlogurile

Articole postate de Tun Marilena

  • Mesaj literar-Trezirea nisipului... 252

    Trezirea nisipului    Multele zile fără şir care au trecut, despre care nu voi mai ţine minte nimic, m-au determinat să-mi iau tălpăşiţa la miezul nopţii din camera de hotel unde mă aflam cu un grup de la Asociaţia culturală “Iulia Haşdeu” din Clubul UNESCO într-o săptămână de vacanţă. Eram în acel port de la graniţa din sud a Greciei într-un septembrie pe la sfârşit. Cerul era fără stele, dar străbătea de undeva lumina diafană a lunii. Vilele acestui fost sătuc pescăresc erau aliniate ca mai în toate localităţile turistice de pe vreun litoral în străzi paralele care duc imperturbabil spre mare. Toate lămpile străzilor ardeau şi era destulă populaţie ca să zic aşa de noapte, fie venind de la restaurant, fie de la o simplă plimbare pe faleza largă asfaltată până în marginea unde un golf mai aminteşte de existenţa acestui loc cu o pescărie restaurant-hotel şi evident plajă. Poate îşi va aminti vreodată cine ştie când, şi de ce, şi prin cin

    Citește mai departe

  • CITIND UN MÂINE... 226

    CITIND UN MÂINEAscult de-atâtea ori,De-atâtea ori,Că sunt doar om,Să vin cu voiŞi ţara s-o împart.Robot eu doar eram,Credeam ziuaCu pasul fermRotind o noapteŞi-n ochiul de departe.Am ars utilităţiSterilizândPagini inutileCe corectam febrilŞi-n vieţi de moarte.Mereu eram doar euCitind un mâine,Profesor corector,Doar un punct greşitŞi-atunci aş fi murit

    Citește mai departe

  • FUGA NUMĂRUL UNU... 193

    Ce ştii, ce ştii, măi, omule?Fugi cu primăvara-n spate,Veghetor de grâie,Cântărit de departe,În fluier aduniBrâie.Ce ştiu, ce ştiu, măi, omule?Să ridic braţele-n miezul nopţii,ÎngenuncheatăPe ştergare ţesuteCărareDe grădiniŞi bucate.

    Citește mai departe

  • ŞI MAI CRED...... 191

    Frunză-ndârjită-n ţipăt de orgă,Nu am nevoie de timp liberSă cred în iubirea din deget.Cum rugineşte ascultUn cearcăn de mormântÎnainte...Adun singurătate cu morgăPrin patrafirul din cerSub fereastra unui sufletSacrificându-mă albitPrintre dosare de cuvântFierbinte...Misterul din aşchii m-aleargăPe-aleile arţarului ce ieriO frunză-ndârjită pe ţipătÎn golul unei sticle pieritCu avânt prin foi plonjândCuminte...

    Citește mai departe

  • LACRIMA ZIDIRILOR... 179

    Îmi tremură în ochi apusulDe grija amânăriiUmede nopţi închid oraşulCu şoapte îi dezgheţ mortarulŞi-n lacrima zidirilor pun foc.De ce-mi furi liniştea, oraşule,Cu dragostea din tine la un locMai duc o cărămidă-două,Cărărilor ce le visez ades,Să împlinesc pătratele cu sfinţi.

    Citește mai departe

  • ÎN RĂGAZUL INIMII... 186

    În dreptul constelaţiei copilMereu revenim în rotaţiiCa un nor captatorOpreşte porneşteFir să deşirDin al nopţii mosor.Nesfârşitul din noiE util DragosteiCu speranţa sorţiiUnicului fruct roditorNăscutul sfântÎntr-o noapte de dor.AziEu sunt un fruct subtilTrecut prin luminaţiiSmerită-ntr-un decorFemeie-mamă-bunicăŞi-o soră-ntr-un cor.

    Citește mai departe

  • STEAUA SINELUI... 186

    Îmi este, mamă, dor de mine,Iarna mă caută pe sub zăpezi,În gard a îngheţat şi poarta,Cioplind ospeţe de livezi.Ascultă liniştea din plete seara,Arcuşurile cum ţin vântul,Mai mătur de omăt cărarea,Sub ochiu-ngenunchind omătul.Auzi cum bocetul de iarnăCu mânjii şterge coasta crengii,Cum mâna copitând o goarnă,Va croşeta din aţele ferigii.

    Citește mai departe

  • GÂNDURI... 242

    M-ai oprit cu toamna în privireDe mi-au rămas aripile pe fruntea taŞi-am învăţat să coacem flori de soareÎn mâini, când iarba se-odihnea.Şi dacă-n clipa asta ne-am găsit în soartă,Ne-a dăruit un bulgăr de petaleSfârşitul iernilor şi-l poartăCa pe-o icoană în toamnele tale.

    Citește mai departe

  • LUI CIPRIAN PORUMBESCU... 212

    Ascult cum cade o privireÎn liniştea pietrei din noiCum adunată-n snopii cruziTace-o vioară peste duzi.Mi-aştept privirile-napoiŞi-nchid câmpiile în mâiniCu orizonturi necuprinseCu ciutura fântânii neatinse.

    Citește mai departe

  • LUI GEORGE ENESCU... 194

    Fruntea ta e-o ramură pe cerPe care-mi poartă muguri clavecinulE-atâta linişte în mângâiereCă nici un ceas nu mai respirăSă te aud cum viiSă te aud cum vii… ...

    Citește mai departe

  • RODIREA DURERII... 195

    Cine-mi furaţi iar tăcereaÎndelung vibrată-n credinţă?Cu ce dreptul la viaţă e vrereaAscunsă  în ziduri de fiinţă?Acum nu mă vreau întrebată,Libertatea o cer vameşii cruzi.Mâna sculptată pe gură, iată,Este perpetuu  sub ochii uzi.N-am voce urlată în vânt,Zidită n-a vrut Creatorul,În lume ştearsă, doar în cuvântDă mâinii drepte soborul.Se pare că eu mai am sensulDespărţirilor din neam...Cu mine-şi întâlnesc versulPrintr-o nălucă adusă de hram.Acum urc scara ÎnvieriiCe o încearcă omul postind,Iar la sfârşitul răstignirii,Iisus dă o altă faţă înviind.

    Citește mai departe

  • DUH DE GRÂU... 193

    Întârzieri fără lumină,Sevă sfântă, duh de grâu,Mie-mi eşti rudă-apropiată,Ochiul cum ţi-l simt şi ştiu.Întârzieri bolborosite,În zboruri de mirareNeidentificate în ce am,Doar sămânţă de culoare.Întârzieri de nicăieri,Fără de timp în ceva sfânt,Uimiri de fire nevăzute,În pământ neîncăpând.Întârzieri în noi greoi,Fantastice reluări în nea,Linii marcate pe-ascuns:Parcări de suflet – grânar de stea.Întârzieri metalice în cer,Acolo unde crucile-s cărări,Îmi scriu pomelnicul datDe nume rânduite spre zări.Întârzierile, atât de mute sunt...

    Citește mai departe

  • TIMP PARALEL... 196

    Din timpul sfinţilor părinţi,Smerită se înalţă noaptea,Când noi ne întrebăm cuminţi,Cu şoapte în delir, ce-i soarta.Cresc rugăciuni săpând tăceri,Privind spre ceruri din icoane,Iubind lumina ce încet de ieriNe-mbracă în cartoane.Încărcată cu viaţă-n sine,O comunicare în firescLeagă crucea dinspre tineTimpul paralel şi sufletesc.Mâna ta binecuvintează,Nici o depărtare nu mi-o ia,Drum dintr-o tăcere treazăÎntre două lumi de pe o stea.Pleci cu dis-de-dimineaţaÎntr-o ploaie de metanii mari,Ca să-mi porţi cu grijă viaţaÎntre răsărituri sus fără hotar.

    Citește mai departe

  • OCHII... 197

    Ochii ţi-i simt întrebătoriDin universul spre care pleciFrunza stejarului în zoriBasmul iveşte rând cu rândPe urma pasului din poteciUmbra alint când tu le treciZâmbet dintr-un abis brumărindSuflet despământenindMâna scrie slove de veciCa un copil ucis de trecătoriPân-vei uita de muritori.

    Citește mai departe

  • VOCI... 300

    Urechea-mi stă talangă de cerÎn şoapta zilelor toateCald aşezate în chip de noapteCălător duios desenat în echerSpune-mi ceva, din de-departe… ...

    Citește mai departe

Articole recente

© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile