• Trebuia... 246

    Trebuia să ne-ntâlnimdar nu oricumşi nu oricândci doar în clipahotărâtă de destin......

    Citește mai departe
  • arderi... 153

    când oamenii îşi fug de înţelesuri şi fricile-şi ascund în firi tu să-nţelegi că pentru toti e-un soare şi-n palme, un destin! iar vieţile adună-n snopi pe-acelaşi drum au loc şi pietre dar şi oameni. esenţa e în umblet şi-n priviri adesea răni se-nchid doar ca să nu mai doară gândul că pe-acolo trecu cândva o lacrimă să sape-n zile asfinţit senin...

    Citește mai departe
  • rostul galbenului de toamnă... 152

    ramuri învelite-n galben pai. stors de umblet prin străinatatea vântului cuget a întrebare: unde... pe unde hoinăreşte arca din care frunzele toamnei s-au pus plasturi peste adâncurile firii? în turnul de veghe-al Luminii inimile s-au invelit în toamnă ca-ntr-o desculţă despletită căutare a mirării: de unde-ncepe toamna ca să se nască asfinţitul?

    Citește mai departe
  • semne de toamnă... 238

    crezi, crezi că-n neputinţa lor norii s-au iîmprăştiat în lacrimi doar ca să umple ochii oamenilor de întrebări curgătoare?...

    Citește mai departe
  • Omul cu chitara... 240

    zi de zisau poate din când în când,el îmi mângâie strunele,iar eu îl răsplătesccu sunete melodioase.de ele se mai bucurăși alți trecători,dacă își întrerup puțingândurile,ca să le asculte.el stă sprijinit de o mașină,mai fumează, din când în când,câte o țigară.pe unde oare îi umblă mintea?e dezamăgit, se simte invizibil,așa neobservat de trecători?poate doar îi place să steacu mine în brațe,rezemat de capota unei mașini.dar...e o zi rece...și degetele-i înghețate...!nu cred că ști

    Citește mai departe
  • Salonul Hunedorean al Cărţii la cea de-a XVI-a ediţie, octombrie, 2015 267

    Ca în fiecare an, în luna octombrie, biblioteca şi-a răsfăţat utilizatorii prin două manifestări de amploare: Noaptea Bibliotecilor şi Salonul Hunedorean al Cărţii. Am privit cu plăcere ce multă lume s-a adunat la fiecare dintre aceste evenimente. Despre Noaptea Bibliotecilor puteţi citi mai multe în articolul scris de domnul manager al Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu” […]

    Citește mai departe
  • A ta e lumea toata....... 264

     Din toate furtunile prin care am trecut am ieșit zâmbind și cu capul sus. De fiecare data când cazi, te ridici, te ștergi de praf, îți acoperi rănile și zâmbind mergi mai departe. Drumul din față e lung, așteptările sunt mari iar din fiecare greșeală nu poți să faci altceva decât să înveți să vezi partea bună. Nu încerca să privești în urma ta pentru că nu ai să găsești pe nimeni acolo să-ți zâmbească. Te vei întâlni doar cu frica și frustrarea că nu ai ți-ai jucat destul de bine zarurile destinului. Vei găsi doar ploi și râ

    Citește mai departe
  • Târziu ( Haiku)... 247

    Floarea păleşte...Într-un amurg de toamna,umbra-i se pierde. ...

    Citește mai departe
  • ... 260

    Îți dai seama, uneori, că,deși ai putea fi mulțumit, liniștit,nu ești.îți dai seama, uneori,că nu contează ce fac personajeledin restul poveștii tale,tu tot, în fond, ești nefericit.îți dai seama, uneori,că oricât de luminos ar părea decorul,înăuntrul tău e mereu întuneric.cauți neîncetat ceva,suferi când nu găsești -sau când crezi că găseștiși dispare.te gândești că întunericul ălaabia atunci a sosit,îți spui că va fi înlăturat cândva.dar ce te facicând înțelegică locul întunericuluia f

    Citește mai departe
  • Joacă... 267

    de-atâtea orimi s-a deschis o prăpastie în fața sufletului, de parcă mi s-ar fi așternut un covor roșu la picioare, încât am ajuns să cred că totul nu-i decât o joacă. de-atâtea ori m-am atașat de gânduri, de idei, de emoții, de povești, iar acestea mi-au fost răpite fără milă, încât am ajuns să cred că totul nu-i decât o joacă. am pășit mereu în prăpastie, am acceptat mereu furtul gândurilor, al ideilor, al emoțiilor, al poveștilor; mereu cu speranța firavă că am să pot juca și eu, cândva, jocul acesta. nu din răzbunare. mi-aș lua doar ce mi se cuvine înapoi - oricum, totul ar fi numai o joacă, nu-i așa?

    Citește mai departe