• Istoria comunismului de la Marx și Engels la Lenin și Stalin 189

    I.Începuturile comunismului II. Marx și Engels III. Lenin și Stalin IV. O ideologie atrăgătoare, dar periculoasă V. Expansiunea comunismului VI. Comunism și fascism Dicționar Clasă socială = Noțiunea de clasă socială exprimă diviziunile existente în cadrul unei societăți. Dictatura proletariatului = Sintagmă folosită ocazional de Marx și mai frecvent de Lenin pentru a indica perioada […]

    Citește mai departe
  • Comunismul și nazismul. Schița lecției de istorie 211

    Schița lecției de istorie „Comunismul și nazismul” cuprinde apariția și evoluția celor două regimuri totalitare din secolul XX – comunismul în Rusia (conducători Lenin și apoi Stalin) și nazismul în Germania (conducător Adolf Hitler). Sunt prezentate caracteristicile celor două regimuri politice și influența lor nefastă asupra vieții oamenilor. Comunismul Comunismul sovietic s-a caracterizat prin: Nazismul […]

    Citește mai departe
  • 10 curiozități despre România... 353

    Sunt multe curiozități și lucruri deosebite despre România care nu sunt cunoscute de copiii sau de publicul larg. Iată 10 din cele mai importante curiozități despre România. Palatul Parlamentului din București este a treia cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea […]

    Citește mai departe
  • Ce a fost Holocaustul?... 283

    Schița lecției de istorie „Ce a fost Holocaustul?” cuprinde definiția Holocaustului, cine au fost victimele acestui genocid, rolul ghetourilor și a lagărelor de exterminare în cadrul politicii antisemite a naziștilor, crimele înfăptuite la Auschwitz, Dachau, Buchenwald și o prezentare succintă a Holocaustului în România, cu pogromurile de la București și Iași. Holocaustul – genocid împotriva […]

    Citește mai departe
  • Cetățean și stat în democrație și totalitarism 207

    Perioada interbelică– a fost una a contrastelor în privința relației dintre stat și cetățean;– a fost dominată de confruntarea dintre regimurile democratice și cele totalitare. Într-un regim democratic cetățenii exercită un control asupra conducătorilor, pe care îi pot schimba prin vot.Într-un regim totalitar cetățenii pierd controlul asupra puterii. Ei nu mai pot schimba prin vot […]

    Citește mai departe
  • Frumos și cunoaștere în lumea greacă. Schița lecției 237

    Modele și valori în educație Caracteristici generale– Civilizația europeană de astăzi îşi are în mare măsură originea în lumea greacă.– Aici au fost inventate democrația, literatura, teatrul ori știința.– Ideile grecilor despre artă au dominat lumea europeană timp de peste 2.000 de ani.– Grecilor le-au plăcut poveștile și legendele cu eroi și zei, și au […]

    Citește mai departe
  • Constantin Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir – Schița lecției 201

    Contextul internaționalLa sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea se manifestă:• Declinul Imperiului Otoman (înfrânt sub zidurile Vienei în 1683);• Ascensiunea Rusiei și Austriei (Imperiul Habsburgic). Situația politică a Moldovei și a Țării Românești• Se aflau sub suzeranitatea Imperiului Otoman;• Erau amenințate de expansiunea puterilor creștine. Constantin Brâncoveanu• A fost domnul Țării Românești […]

    Citește mai departe
  • Cine a fost Aspasia, femeia care i-a cucerit pe Socrate și Pericle? 196

    Pe nedrept denigrată în timpul vieții, Aspasia din Milet, soția lui Pericle și prietenă a filozofilor, a fost o femeie remarcabilă pe drept cuvânt. Aspasia este poate cea mai cunoscută și cea mai nedreptățită femeie din antichitatea greacă clasică. Ea a trăit în Atena în timpul așa-numitei Epoci de Aur din secolul al V-lea î.Hr., […]

    Citește mai departe
  • Periodicul „Panait Cerna” din Tulcea (MOTOC 200?) 195

     Nicolae Motoc, „Tomis”, Constanța, 200: În periodicul cultural „Panait Cerna” editat de revista „Steaua Dobrogei” din Tulcea, bogat în documente (unele inedite) dedicate vieții și operei poetului dobrogean, citesc și un text publicat parcă anume să fie un model pentru felul cum nu trebuie scris un eseu. De mult n-am mai citit propoziții atât de aiuritoare: „Cerna trăiește la nivelul microscopic al simbolului atenuat. Simbolul omului poet care se dovedește a fi teoretician al filosofiei, sub trupul unei estetici de creație”. Cum o fi  să trăiești la nivel microscopic un simbol, fie el și atenuat, al omului poet, teoretician al filosofiei? Și ce înseamnă a trăi sub trupul unei estetici de creație? Așa-zisul eseu despre Panait Cerna al Alinei Sandra este literalmente ticsit de astfel de propoziții și sintagme fără sens, frizând ridicolul: „Să nu lăsăm să se altereze nici solul rustic care alăptează originile poetului umbrit de Dunăre”. (Cum poate solul, fi

    Citește mai departe
  • „Periscop” (ROȘCA 1993)... 234

     Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, noiembrie 1993 * Pentru a veni în ajutor bolnavilor cu venituri mici, senatorul Sabin Ivan (PL 93) a distribuit gratuit o gamă largă de medicamente, majoritatea din import, despre ale căror prețuri, în farmacii, e mai bine să nu mai pomenim nimic... Un gest deosebit pentru acest colț de Balcanie  cufundat în sărăcie și mizerie, un gest care ar trebui să dea de gândit „alergătorilor după ciolan” din Senatul României. *  Dacă investitorii importanți ai Occidentului stau deocamdată în expectativă, așteptând mai multă coerență și fermitate din partea guvernului Văcăroiu în ceea ce privește Reforma, nu același lucru putem spune despre membrii alianței NATO, care ne vizitează cu regularitate. La sfârșitul lunii octombrie, a ancorat în portul Constanța fregata lansatoare de rachete „Suffren”, navă de elită a Marinei Militare Franceze, una din cele mai moderne unități navale de luptă din lume. Poate căîi v aurma exemplul 

    Citește mai departe