Gican Claudia

Articole postate de Gican Claudia

  • Octombrie în Bucegi. Clincea, Turnurile Țigănești și Valea Gaura 210

    Pe munte a nins, iar eu vreau să ajung cât mai sus pe creste dacă tot am reușit să ne adunăm trei fete. Prima zăpadă vine mereu cu temeri pentru că, mental cumva, e prea devreme pentru echipament de iarnă, dar în același timp nu știi exact condițiile, dacă e nevoie de bocanci sau încă sunt potrivite încălțările de trail, dacă zăpada e ca o pudră sau moale și umedă sau o crustă înghețată ce poate deveni foarte alunecoasă în combinație cu iarba încă neînmuiată de geruri. De aceea vreau să ajung pe creste, dar am și o mare reținere. E motivul pentru care suntem în mașină în drum spre Bran, privim munții și încă nu știm exact care e destinația zilei. Din fericire, tot ce ne dorim e să fim pe munte cât mai multe ore, astfel că traseul poate fi oricare.

    Citește mai departe

  • Blogging în 2021. Se poate și fără pagină de facebook 243

    Îmi este peste mână să scriu pe blog, era mai simplu să arunc câteva rânduri pe pagina de facebook. Era. Am șters pagina de la 1 noiembrie din două motive. Unul este acela că nu a prea avut succes. Cei 2400 de urmăritori, chiar dacă de calitate, erau totuși puțini. Nici eu nu sunt genul care să producă postări virale pentru că nu mi se potrivește stilul. Al doilea motiv este că inspirația și spiritul scrisului îmi sunt consumate cu țârâita de către facebook și nu mai apuc să mă așez în fața unei pagini albe. Ori, poate cele mai pure și mai sincere momente ale ființei mele s-au produs în fața unei pagini albe.

    Citește mai departe

  • Traseu nou la Ciucaș X3 2021 – The Ridge. Creasta Ciucașului și un pic de Grohotiș 209

    Concursurile de alergare montană, dincolo de competiție și de împingerea limitelor personale, sunt despre munte (sau ar trebui să fie și despre munte). Pentru mine sunt ocazia perfectă de a parcurge un traseu sau o combinație de trasee de una „singură”, cu marcaje și logistică asigurată de organizatori, de a descoperi locuri noi prin care n-aș avea cu cine să merg, de a trăi o experiență montană unică potențată de efort și de momentele când adevărurile și demonii interiori ies de după cortină. Când am auzit că e un traseu nou pentru cursa de maraton și că se ajunge prin Munții Grohotiș (unde încă nu ajunsesem), mi-au început rotițele să se învârtească și m-am înscris fără să țin cont de antrenament. În plus, Ciucaș X3 este un concurs organizat la superlativ de o echipă care se gândește la toate - e imposibil să nu-ți placă atmosfera de-acolo! B

    Citește mai departe

  • [Drumeții cu copii] La afine și merișoare pe Culmea Bratocea. Și… căpușe 208

    Turele cu Miruna nu sunt cine știe ce drumeții mărețe, dar asta nu înseamnă că nu avem parte de aventură. Pe cât posibil încercăm să nu, vrem doar să ne bucurăm de natură și, uneori, când dă norocul, de prieteni. În ultimul an, de când ne-am căpătuit cu corona pe planetă, lucrurile s-au schimbat destul de mult social vorbind, iar în plus viața aduce schimbările ei. Nu viața în sine, oamenii, iar eu se pare că sunt unul la care schimbările trag invariabil o dată la cinci-șase ani. De aceea punctez cu acest mini jurnal un episod al bucuriei revederii cu oameni dragi. Acesta este un fragment, citeşte întreg articolul [Drumeții cu copii] La afine și merișoare pe Culmea Bratocea. Și… căpușe.

    Citește mai departe

  • [Drumeții cu copii] La Peștera Coacăzei cu Om pe Munte 220

    Nu mai auzisem de Peștera din Valea Coacăzei / Gaura Sbârcioarei, dar nici nu mă miră și nici nu știu dacă e bine sau rău ca unele locuri să rămână dosite. M-a atras evenimentul celor de la Om pe Munte și fiind și o ocazie de revedere în familie, am purces la drum. Traseul nu este marcat și nici ușor de dibuit, astfel că dacă aveți ocazia să mergeți cu un localnic, nu ezitați. Având în vedere de câte ori am trecut apele crescute ale Ulmului și Sbârcioarei (e drept, am fost după o perioadă ploioasă), nu prea era drumeție pentru copii, dar fetelor le-a plăcut cel mai mult să fie trecute pe sus dintr-o parte într-alta. Acesta este un fragment, citeşte întreg articolul [Drumeții cu copii] La Peștera Coacăzei cu Om pe Munte

    Citește mai departe

  • Postăvarul sălbatic. Circuit cu Drumul Șerpilor și Valea Lamba Mare 199

    Numele Postăvarului e invariabil legat de Poiana Brașov și de pârtiile de schi, dar e un munte cu atâtea chipuri încât de stai în Brașov și colinzi tot felul de poteci, ajungi să nu te mai saturi de el și să-l apreciezi la adevărata-i valoare. Nu mai fusesem pe aceste două trasee mai puțin cunoscute și umblate și n-am fost dezamăgită. Drumul Șerpilor m-a impresionat în mod deosebit și chiar dacă e o urcare aproape continuă, te simți în inima și în sălbăticia muntelui, departe de tot ceea ce credeai că știi despre Postăvaru. Acesta este un fragment, citeşte întreg articolul Postăvarul sălbatic. Circuit cu Drumul Șerpilor și Valea Lamba Mare.

    Citește mai departe

  • [Drumeții cu copii] La zmeură la Cabana Mălăiești 226

    Am început cu mure în pădurea de cum treci puntea peste Valea Glăjăriei. Numărate: două tu, două tu, două tu. Am continuat cu zmeură împărțite din ochi și, în apropiere de cabană, cu frăguțe. La întoarcere, ospățul cu zmeură a pierdut orice numărătoare: cât cuprinde! Cea mai lungă drumeție a Mirunei s-a datorat și companiei nu doar fructelor, căci altfel se îndeamnă la mers când mai are pe cineva de vârsta ei. Acesta este un fragment, citeşte întreg articolul [Drumeții cu copii] La zmeură la Cabana Mălăiești.

    Citește mai departe

  • [Drumeții cu copii] La afine pe Muntele Roșu... 221

    Cam așa sună o drumeție cu cei mici în jurul vârstei de cinci ani. Iar dacă nu promiți fructe, atunci trebuie să fie o cabană cu ceva bun sau o cascadă sau o peșteră sau ceva spectaculos, nemaivăzut, eventual un tărâm al zânelor sau al trolilor care e musai sa fie invizibili... ca să eviți dezamăgirea. Nu merg ei mulți oameni mari pe munte de dragul muntelui, darămite copiii! Ca părinte dependent de munte, cea mai mare dorință montană legată de Miruna e să îndrăgească și să cunoască muntele în toate formele, să-i vadă întreaga frumusețe peste tot, nu doar pe creste, pe vârfuri sau în locuri renumite. Muntele să fie un loc familiar, un sprijin, iar nu o distracție sau o destinație. Acesta este un fragment, citeşte întreg articolul

    Citește mai departe

  • Făgăraș Rocks! Trăirile „primei fete” la Brătila SkyRace 251

    Acest concurs a fost mai mult o tură (ultra) rapidă decât o competiție de alergare, de aceea titlul nu e deloc exagerat în cazul meu. M-am înscris anume pentru traseu căci nu am mai fost la est de Urlea și abia așteptam să revăd Făgărașii, munții ce mă impresionează cel mai puternic din Carpați. În afara primilor doisprezece kilometri și a ultimilor patru pe care i-am alergat mâncând pământul, restul traseului este despre omul-furnică pe muntele cel mare, despre locuri mai puțin văzute și umblate - mi-au plăcut la nebunie urcările pe hățașuri de pădurari și ciobani, cu muchii lungi peste care doar norii se revarsă în liniște urcând din căldările adânci jupuite de zăpezi, e despre peisaje și trăiri pentru care e musai să-ți faci timp, să ridici capul din iarbă, să zâmbești larg și să întinzi brațele răcorindu-te în vânt. Pe când entuzi

    Citește mai departe

  • Bucegi în familie – Omu și Doamnele... 259

    Drumeția e prima și marea dragoste când vine vorba de munte, alergarea și florile au venit după, în mod firesc, fiind mereu preocupată de a vedea mai mult și de a ști ce văd. Chiar și atunci când urc la Omu în plin sezon turistic în Bucegi, eu aleg să văd muntele și nu-mi doresc să am potecile doar pentru mine, o exclusivitate cât se poate de egoistă când vine vorba de trasee clasice, foarte cunoscute. Oamenii de munte sunt egoiști în marea lor parte, pasiunea aceasta cere mereu mai mult și dacă se poate doar să primești, dar foarte rar să împarți și/sau împărtășești (vorbesc de oameni de munte, nu de turiștii care fac două drumeții pe an, una la Omu și alta pe Moldoveanu). Poate tocmai de aceea, am parte de poteci frumoase și cu puțină lume sau chiar deloc, cum a fost și în drumeția de față. Acesta este un fragment, citeşte întreg articolu

    Citește mai departe

  • 25 de ani cu un ciob în talpă... 284

    Sunt conștientă că această postare va atrage mulți curioși, dar, mai ales, pe ghinioniștii care rămân cu astfel de „amintiri” aproape neverosimile. Scriu pentru că există puține astfel de mărturii pe internet, am tot căutat într-o vreme orice de care să mă agăț, dar și pentru că e o „etapă din viață” cum recent mi-a spus cineva, o etapă care (sper) s-a încheiat. Mai am un motiv, acela de a insista pe faptul că nu ești nebun sau închipuit când spui că e ceva acolo. Acesta este un fragment, citeşte întreg articolul 25 de ani cu un ciob în talpă.

    Citește mai departe

  • Brașov Marathon 2021, rețeta de iulie: 38km și apă cât cuprinde… 233

    E concursul ce-mi trece pe lângă casă, eram înscrisă de anul trecut și nu am mai alergat niciodată cursa lungă: cum să nu particip?!? Că nu am apucat să mă antrenez din pricina ciobului din talpă nu e un motiv suficient. Că urmează un concurs de 48 de km în Făgăraș pentru care această cursă ar putea funcționa ca un antrenament, e un altul ce dă bine în calcule. Cert e că plec de-acasă cu promisiunea unei alergări bune, că nu există miză, dar emoțiile mă copleșesc de cum ajung în Piața Sfatului și atmosfera mă transformă într-o bilă agitată în urna loto. Oare ce număr iese?!? Acesta este un fragment, citeşte întreg articolul Brașov Marathon 2021, rețeta de iulie: 38km și apă cât cuprinde….

    Citește mai departe

  • Noapte în Șaua Strunga, ediția 2021... 254

    Mi-aș dori tare mult ca în fiecare vară să existe cel puțin o noapte dormită sus pe munte, să mă minunez în desele treziri de lipsa oricărui sunet, să mă foiesc conștientă de fiecare oscior și mușchi și gând limpede, să pășesc dimineața pe iarbă și privind în zările încețoșate să am sentimentul libertății depline. Iar când cea mai bună prietenă, și cea harnică dintre noi două, mă așteaptă cu ceaiul și cafeaua făcute, tot ce-mi rămâne e să trăiesc clipa cu seninătatea pe care o merită. Acesta este un fragment, citeşte întreg articolul Noapte în Șaua Strunga, ediția 2021.

    Citește mai departe

  • [Drumeții cu copii] Prăpăstiile Zărneștilor – răcoare pentru părinți, pietre și grote pentru pitici 244

    Până să am copii nu vedeam Prăpăstiile Zârneștilor ca pe un traseu de sine stătător, ci ca o porțiune dintr-unul mai mare pe care te duci sau vii de undeva. În intervalul de vârstă în care picii nu pot merge prea mult și nici nu mai acceptă/nu mai pot fi cărați, începi să cauți idei unde să mergi, să-ți placă și ție, să le placă și lor, să nu te ardă prea tare soarele cât aștepți analiza fiecărei insecte moarte, să nu fie țânțari, să fie și stânci pe care se pot cocoța și, evident, pietre pe alese. Am venit aici cu Miruna bebe, cu ea în sistemul de purtare, cu ea pe post de mini drumeț năzuros, dar de data aceasta, alături de verișoara ei, parcă i-a plăcut cel mai mult. Acesta este un fragment, citeşte întreg articolul [Drumeți

    Citește mai departe

  • Turism între valuri de corona. Sudul Germaniei. Alpii sunt mai frumoși vara. Prima via ferrata 279

    Jurnal de călătorie în vremuri de pandemie. Acesta este un fragment, citeşte întreg articolul Turism între valuri de corona. Sudul Germaniei. Alpii sunt mai frumoși vara. Prima via ferrata.

    Citește mai departe

Articole recente

© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile